Colaborarea dintre Simona Halep (27 ani) și Darren Cahill (53 ani) se va relua sezonul viitor, după un an de pauză în care românca a lăsat impresia că are un singur refren clar în minte: „Te-aștept să vii / Să te întorci la mine / Numai aici / Ne va fi cel mai bine”.
ProSport vă propune să privim puțin în urmă, la câteva colaborări care au marcat decisiv carierele unor super-jucătoare din WTA.
1. Justine Henin – Carlos Rodriguez
Justine Henin a suferit o pierdere cumplită în 1995, când mama sa, care o dusese prima dată la un meci de tenis, la vârsta de 10 ani, la o finală de Roland Garros câștigată de Monica Seleș, a pierdut bătălia cu cancerul. Nu trecuseră decât trei ani de la momentul în care, inspirată de victoria lui Seleș în fața lui Graff, Justine își anunța mama – mă vei vedea într-o zi câștigând pe terenul ăsta, când în viața lui Henin intra Carlos Rodriguez. Justine Henin abia împlinise 14 ani, dar Rodriguez a devenit un sprijin moral în primul rând, apoi un excelent îndrumător pentru cariera belgiencei, încheiată cu 43 de trofee la simplu, dintre care șapte de Grand Slam.
Cu un mariaj eșuat, un tată indiferent față de cariera sa, un nepot și un bunic decedați – toate atârnate ca tinichele imense de sufletul său, Justine Henin și-a găsit eliberatorul în persoana argentinianului cu 18 ani mai în vârstă care, ca jucător, a renunțat devreme pentru că a realizat că nu are șanse de a performa. Justine Henin a fost una dintre jucătoarele care a ridicat cel mai ades privirea spre tribune în timpul meciurilor, în căutarea lui Carlos Rodriguez, un antrenor care a pregătit-o de la 14 ani până în 2008, când belgianca s-a retras subit, la 26 de ani, din postura de număr unu mondial. Rodriguez nu a mai luat vreo sportivă în pregătire până în 2010, când Justine a revenit în circuit, pentru o nouă aventură pe terenul de tenis, încheiată totuși abrupt, în 2011, de o căzătură care i-a afectat cotul.
Rodriguez a lucrat apoi cu Na Li, între 2012 și 2014, ajutând-o și pe aceasta să câștige un titlu de Mare Șlem, însă colaborarea cu Henin rămâne reperul absolut al tenisului feminin, belgianca având, practic, un singur antrenor întreaga sa carieră.
2. Serena Williams – Patrick Mouratoglou
După incidentele din finala US Open 2018, când a provocat un avertisment pentru coaching de la care lucrurile au degenerat, Patrick Mouratoglou este mai degrabă perceput ca un antrenor controversat de către fanii tenisului.
Un aspect care nu mai este la fel de proaspăt în memoria fanilor este acela că francezul a contribuit decisiv la revenirea Serenei Williams după 2010 și la desăvârșirea carierei acesteia. Americanca, crescută practic ca sportivă de autoritarul său tată, Richard Williams, nu reușea să treacă peste accidentul în care s-a tăiat la picior și care a declanșat o serie interminabilă de probleme, Serena având complicații majore din cauza unui cheag de sânge ajuns în plămâni. Williams a jucat o finală în 2011, la US Open, însă după înfrângerea din turul 1 de la Roland Garros 2012 a luat măsura de a-l angaja pe Mouratoglou. Cu francezul în lojă, Serena a câștigat imediat, la Wimbledon și US Open, adunând 10 titluri de Mare Șlem în cinci sezoane și jumătate, dintre care patru consecutive, alcătuind Serena-Slam-ul. În urmă cu trei ani, Patrick Mouratoglou declara că principala sa provocare și sarcină a fost să o ajute pe Serena Williams să își recâștige încrederea în forțele proprii.
Cei doi au avut și o relație amoroasă în 2012, însă despărțirea nu le-a șubrezit relația profesională.
3. Naomi Osaka – Sascha Bajin
Cei doi au rezistat îmrepună doar puțin peste un an de zile, timp în care parteneriatul lor a părut perfect. Pe teren, Naomi a câștigat două turnee de Mare Șlem și a urcat 75 de poziții în clasament, ajungând pe prima poziție în clasament.
În afara terenului, Bajin și Osaka au creat impresia unui cuplu dinamic, care se distra de minune prin vestiare. Impactul germanului asupra jocului niponei a fost evident și najor, iar presa mondială a pus ruptura de după victoria de la Australian Open 2019 pe seama „virusului celebrității” care i-ar fi luat mințile lui Naomi.
4. Simona Halep – Darren Cahill
Patru ani de colaborare au ajutat-o pe Simona Halep să își atingă două obiective majore: urcarea pe prima poziție în lume și câștigarea primului titlu de Mare Șlem. Colaborarea dintre Halep și Cahill a infirmat ceea spunea Wim Fissette – că românca are nevoie de un antrenor român pentru a comunica mai bine și că limba a fost o barieră importantă între ei.
Într-un dialog extrem de franc cu ProSport, consumat în vara acestui an, la Cluj, Darren Cahill a risipit orice fel de dubiu că despărțirea ar fi venit pe fondul unui calcul. Iată răspunsul australianului când a fost întrebat: fiind sută la sută onest, la final de 2018 când ați renunțat la colaborare, v-ați gândit că ați atins un maxim cu Simona? „Nu. Pentru că dacă asta ar fi fost logica, aș fi renunțat la final de 2017, când a devenit numărul unu. Tenisul nu este despre a atinge un vârf, pentru că atunci Nadal, Djokovic și Federer nu ar mai câștiga acum turnee de Grand Slam. Dar ei găsesc modalități de a deveni mai buni, mereu au convingerea că pot fi tenismeni și mai buni, iar eu sunt ferm convins că Simona, deși a avut doi ani grozavi – 2017 și 2018, poate fi mai bună decât este acum. Știe și ea asta, crede asta și de aceea este important să meargă mai departe. A fi 36 de săptămâni pe an pe drum. ani la rând, am considerat că sunt la vârsta la care mi-am dorit să fiu mai mult timp pe acasă”.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER